GESTIONAREA CRIZELOR DE IMAGINE CHICIUDEAN PDF

Prima companie din Romania care furnizeaza combustibili numai la standarde europene; Acopera toata suprafata tarii printr-o retea proprie de extractie, prelucrare opt depozite si distributie; Are relatii cu partenerii externi in zone importante ale Europei-Moldova, Rusia, Bulgaria, Olanda etc. Inceputul anului a fost marcat de implicarea presedintelui Consiliului de Administratie, Dinu Patriciu, intr-un proces de evaziune fiscala. Bursa a blocat tranzactiile cu actiuni Rompetrol. Strategie pentru corectarea problemelor: Se urmeaza etapele: In comunicate oficiale dar si in discutiile informale in cadrul organizatiei se va adopta o pozitie neutra fata de situatia juridica a lui Dinu Patriciu lasand instanta sa pronunte verdictul; In cazul unei posibile intoarceri a presedintelui Consiliului de Administratie se va realiza un studiu de piata pentru a vedea cat de benefica este pentru organizatie revenirea sa; Intrucat organizatia este cea mai moderna din Romania in domeniu, isi disputa suprematia in lupta cu Petrom, are parteneriate in tari importante din Europa dar si din Africa si Orientul Mijlociu, acest lucru trebuie comunicat publicurilor tinta. Aceasta se poate face prin: spoturi TV, printuri, organizare de evenimente.

Author:Mikaran Bahn
Country:Timor Leste
Language:English (Spanish)
Genre:Education
Published (Last):2 June 2004
Pages:258
PDF File Size:2.56 Mb
ePub File Size:18.6 Mb
ISBN:336-2-79412-515-1
Downloads:13922
Price:Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader:Tukasa



Tema 1. Imaginea organizatiilor p. Gestionarea imaginii organizatiei p. Tipuri de crize p. Criza organizationala p. Criza de comunicare p. Criza mediatica p. Criza de imagine p. Analiza crizei de imagine p. Tehnici de rezolvare a crizei de imagine p. Comunicarea in situatii de criza p. In timp ce psihologii, sociologii, filosofii, antropologii etc. Prin urmare, putem afirma, fara a face concesii relativismului, ca organizatiile moderne sunt supuse in mod constant unei presiuni care le obliga sa-si indrepte atentia spre analiza si organizarea temeinica a dimensiunii simbolice a propriei activitati, accentuand, uneori pana la saturatie, latura sensurilor si semnificatiilor compatibile cu orizontul de asteptare identificat prin analiza mentalului categoriilor de public-tinta relevante, atat pentru evolutia lor prezenta, cat si pentru evolutia lor viitoare.

Este remarcabila, in acest sens, aprecierea facuta de Le Goff, potrivit careia ,, Imaginea este o resursa care trebuie gestionata cu grija de catre toate organizatiile. Ea este la fel de importanta ca si celelalte elemente pe care organizatiile le releva: scop, obiective, mijloace, structuri, resurse, management, produse, servicii, interese, cultura organizationala etc.

Formarea imaginii, pozitionarea in mentalul consumatorilor si fidelizarea acestora sunt procese de durata care antreneaza un consum impresionant de resurse financiare si umane.

Mai mult, imaginile pozitive ale organizatiilor nu sunt imuabile, ele pot suferi deteriorari importante ca urmare a unor evenimente interne sau externe, pe care, de multe ori, organizatiile nu le pot controla. Intr-o lume a interdependentelor, organizatiile si institutiile din toate domeniile de activitate se confrunta frecvent cu probleme generate de erodarea imaginii, cu consecinte importante atat la nivel local, cat si la nivel global.

Prin urmare, consecintele derivate din procesele contradictorii care marcheaza evolutia socioorganizarilor, dublate de caracteristicile specifice spatiului circulatiei informatiilor publice - pluralitatea surselor de informare, accesul liber la informatie, afirmarea reala a libertatii de expresie in mass-media - conduc la necesitatea unei abordari stiintifice a imaginii organizatiilor in general si a institutiilor publice in special.

Imaginea sociala a organizatiilor 1. Rolul imaginilor sociale ale organizatiilor Cu cat organizatiile sunt mai mari si desfasoara activitati mai complexe, cu atat situatia lor depinde mai mult de conexiunile pe care le realizeaza, iar imaginea despre organizatie conditioneaza mai subtil performantele acesteia. Se poate aprecia ca imaginea unei organizatii este obiect de patrimoniu2, fie ca este mostenita de exemplu, imaginea unor companii ce a traversat nealterata mai multe decenii, fiind in tot acest timp un puternic factor de promovare a produselor firmelor respective , fie ca este inclusa in totalitatea bunurilor organizatiei imaginea unor firme este considerata mai valoroasa decat ansamblul mijloacelor fixe ale acestora; spre exemplu: Coca- Cola, Rolls Royce, Ford etc.

O imagine pozitiva a organizatiei are o influenta majora asupra reusitelor in afaceri, in timp ce o imagine negativa pericliteaza, uneori in proportii incredibile, succesul organizatiei. Acest fapt este bine inteles de expertii firmelor de succes din Occident si din ce in ce mai bine inteles si de oamenii de afaceri din tara noastra. Studiile de marketing atesta ca, in majoritatea cazurilor, cumparatorii care sunt fideli anumitor produse, servicii sau organizatii nu le deosebesc pe ele in sine de altele din aceeasi clasa, care le ofera beneficii similare.

Aceste studii au ajuns la concluzia ca, de fapt, consumatorii achizitioneaza, consuma, fac afaceri cu o imagine. Cand produsele devin identice, imaginea devine singurul factor determinant". Aceasta asertiune poate fi considerata pertinenta daca avem in vedere ca la baza alegerii sta o anumita atitudine care se transforma in preferinta. Factorul de imagine trebuie, asadar, privit si inteles drept unul foarte important in determinarea cererii de produse sau de servicii si in crearea cotei de piata a unei organizatii.

Insa, imaginea nefiind o suma, ci o sinteza a dimensiunilor comportamentului consumatorilor, determinat de orizontul lor de asteptare si de perceptia lor, ea trebuie abordata complex, avandu-se in vedere elementele ei constitutive, modul in care este perceput fiecare element, claritatea si intensitatea perceptiei.

Sunt frecvente situatiile in care o imagine dominant negativa sau in curs de degradare este singura cauza a scaderii vanzarilor sau a cotei de piata, desi produsul serviciul este competitiv. Sau dimpotriva, succesul pe piata al unor produse, servicii sau organizatii nu se bazeaza atat pe calitatile lor intrinseci deosebite, ci, in primul rand, pe imaginea lor puternic pozitiva.

Les enjeux de la communication en temps de crise.

MANUAL APTANA STUDIO 3 ESPAOL PDF

Gestionarea Crizelor de Imagine

The management of communication between an organization and the target public, regardless of the specialization, should be based on a two-way, symmetrical communication, on building a mutually beneficial relation for all the social actors involved in this communication process, that is on a transactional pattern of public relations, where the organization is no longer seen as a source of communication and the public as a receiver, but as two entities involved in a transaction. Constientizarea conexiunii dintre performanta organizatiei si imaginea ei in mediile relevante, a determinat preocupari tot mai sistematice pentru gestionarea imaginii organizatiei si acceptarea faptului ca gestionarea imaginii este o functie a conducerii organizatie. O strategie de construire a imaginii unei organizatii trebuie sa urmareasca, in primul rand, realizarea si consolidarea identitatii acesteia in mentalul publicului relevant, responsabilitate care apartine departamentului de relatii publice, bineinteles cu concursul liderului si membrilor organizatiei. Avand in vedere ca ,,relatiile publice sunt functia manageriala care evalueaza atitudinea publicurilor, identifica politicile si procedurile unui individ sau ale unei organizatii fata de interesul public, elaboreaza si executa un program pentru a dobandi intelegerea si acceptarea publicului" [2], atunci modelul de relatii publice folosit in gestionarea imaginii organizatiei ar trebui sa se bazeze pe crearea unor relatii mutual benefice intre publicurile interne si externe pe care le are o organizatie si aceasta, adica pe un model tranzactional, in care consumatorul este considerat partener de afaceri. Teoria Stephen A. Greyser, si practica ne demonstreaza ca organizatiile mai aplica alte doua modele in gestionarea imaginii organizatiei, si anume cel manipulativ, care-l considera pe consumator o victima, si urmareste controlarea publicului, prin satisfacerea nevoilor organizatiei, si modelul serviciului, care-l vede pe consumator un rege, si care urmareste sa raspunda publicurilor, sa reactioneze la problemele celorlalti [3]. Grunig si Todd Hunt, au constatat ca intre teoria si practica relatiilor publice de gestionare a imaginii organizatiei exista o diferenta greu de tolerat.

LA RABBIA DI MARCO MANTELLO PDF

Gestionarea crizelor de imagine - Studiu de caz pe organizatia Rompetrol S.A.

.

HALO3 XBOX2 PDF

Gestionarea crizelor de imagine

.

Related Articles